Acum cand timpul a trecut si peste mine, ma regasesc de multe ori privind cerul si pasarile cum zboara.
Imi place sa privesc păsările cum zboară...si de fiecare data am acelasi sentiment. Sentimentul ala de libertate, unul pe care nu il pot descrie exact, dar care stiu ca exista si ca daca închid ochii si imi întind mâinile il pot simti ...
Si uite asa, zbor de fiecare dată in alta parte si fara fără un traseu anume doar ca să simt vântul, sa vad bucuria oamenilor si sa să simt mirosul unei flori parfumate sau poate a unei mâncăruri aromate.
Ce e fain in zborurile mele ca pot sa imi aleg trăirile si intesitatea lor, ca pot sa ma bucur de libertate, de mare , de munti, de apa, de uscat, de oameni, de animale, de vietati.... ca pot sa zbor la nesfârsit si ca nimeni si nimic nu ma poate opri.
Ce daca nu sunt o pasăre? Pot sa ma bucura de priveliștea ei si sa zbor impreuna cu ea ...sa ating cerul albastru, sa ma bucur de atingerea pufoasa a unui nor si sa să simt asa ca in în versurile lui R. Kelly din " I belive I can fly / I belive I can touch the sky".
Stiu ca poate pare o nebunie, dar cand timpul si vremea va permite priviti o pasăre cum zboară, apoi închideți ochii si zburati! Da, zburati si voi! Vizualizați lucruri care va sunt dragi in zborul vostru, iar libertatea si bucuria va fi cu voi!
Mie imi place sa urmăresc pescarusii la mare, dar ma bucur la fel de mult intr-o pajiste la munte de o pasăre pe cerul albastru ...e timpul să ne dăm răgaz sa zburăm si sa ne simtim bine ...lasati-va plimbati acolo unde mintea va ca duce! Si zambiti ori de câte ori vedeti ceva ce va e drag si va place!
Relaxati-va zburand si viata voastră va prinde aripi nestiute si neasteptate!
autor : Adela Polverea